La 500 de ani dupa inventarea ei, autoritatile romane descopera mansarda, ca metoda de sporire a spatiului de locuit, si se gandesc sa dea o ordonanta ca sa stimuleze fenomenul.
Cum lumea nu a stat pana acum in ordonantele guvernului, acoperisurile locuibile au crescut precum ciupercile, in cateva din orasele tarii, in special in Ardeal. Acolo oamenii sunt mai seriosi, iar chestiunile legate de proprietate - mai bine reglementate.
70% din blocurile din Sibiu au fost mansardate. Primaria Timisoara a dat in ultimii ani peste 600 de autorizatii de constructie pentru asa ceva si acorda facilitati la plata impozitului. Primariile din Mangalia, Targoviste, Brasov si Cluj-Napoca au stimulat si ele constructia de mansarde.
Despre Bucuresti nu se poate spune ca vine tare din urma, pentru ca in Capitala nu exista deocamdata decat intentii.
20.000 de locuinte noi
Arhitectul Jules Hardouin-Mansart si-a incercat ideile de mansardare pe Palatul Louvre, in secoul al XVI-lea. Americanii l-au copiat in secolul al XIX-lea, cand a ajuns si la Bucuresti - cladirea CEC, Muzeul National de Istorie. Daca autoritatile contemporane s-ar fi miscat mai rapid, azi am fi avut cel putin 20.000 de locuinte noi, provenite din mansardarea unei importante parti din cele 12.000 de blocuri cate are Capitala.
In lipsa unui cadru legal, situatia a fost lasata la mica intelegere intre firmele de constructii si asociatiile de proprietari. Primii vor sa obtina apartamente noi, in zone bine cotate, asociatiile vor sa scape de cheltuiala cu reparatiile terasei, care vesnic inunda apartamentele de la ultimul etaj.
Proiectul de ordonanta, promovat de Ministerul Administratiei si Internelor, prevede existenta unor programe de mansardare, gestionate de primarii, si conditioneaza mansardarea de izolarea termica a blocurilor.
Atentie la contracte
Firmele aleg blocurile in functie de pretul zonei. "In Ferentari nu se vor construi mansarde, pentru ca apartamentele s-ar vinde greu", considera Victor Spanu, care a venit din Franta ca sa construiasca mansarde la Bucuresti. El si-a ales deja cateva blocuri in Cotroceni si in sectorul 1. Spanu, care sustine ca a inventat mansarda la Bucuresti, construieste dupa modelul lui Mansart (acoperis zincat si pereti placati cu ardezie).
Insa, din 2004, cand si-a inregistrat proiectul la Inventii si Marci, Spanu nu a reusit sa finalizeze vreo mansarda. "A facut contract cu noi, dar in contract nu se stipuleaza cand termina lucrarile. Asa ca acum am ajuns bataia lui de joc. A decopertat blocul si de anul trecut nu a mai facut nimic. Am inteles ca n-are bani, dar nici nu vinde lucrarea altcuiva", regreta contractul prost Nicolae Gramescu, presedintele unui bloc de pe Bulevardul Ion Mihalache.
"Eu n-am spart banci in Franta ca sa construiesc mansarde la Bucuresti. Dar ii asigur ca anul acesta voi finaliza lucrarile, dupa ce voi vinde apartamentele de la mansarda. Pana nu le vand, nu am cum sa ma apuc de treaba", ii calmeaza Spanu pe locatarii din Mihalache.
Izolarea termica scumpeste mansarda
Despre contracte, bucurestenii au de invatat de la sibieni. Nicu Gheorghe, patronul unei firme care mansardeaza blocuri in Sibiu, spune ca in schimbul permisiunii de a construi pe terasa unui bloc, firma se ocupa de toate actele ce trebuie facute, schimba usile de la in-trarea in bloc, pune interfon si schimba canalizarea si tevile de apa. "Daca mi se cere sa izolez termic si blocul o fac, dar asta creste pretul apartamentului rezultat la mansarda", explica Gheorghe.
Un apartament la mansarda, de la 30.000 la 150.000 euro
Mansarda (penthouse, cum ii spune americanul) e considerata peste tot in lume un apartament de lux, deoarece mai sus de ea nu e decat cerul. "Noi ne-am adaptat pietei romanesti si am construit mansarde la preturi de regula mai mici decat cele cerute pe apartamentele normale. La Sibiu un apartament la mansarda se da cu 35.000-40.000 de euro", explica Nicu Gheorghe, care construieste mansarde cu 300 de euro/mp sau maximum 500 de euro/mp daca i se cere sa izoleze termic blocul.
La Bucuresti, Victor Spanu nu construieste cu mai putin de 1.000 de euro/mp, iar un apartament la mansarda pe care o va amenaja pe Aleea Circului va fi vandut cu 1.500 de euro/mp. Spanu nu e de acord cu ordonanta guvernului considerand ca statul nu poate interveni in intelegerea dintre un privat si o asociatie de locatari.
Gheorghe, care intentioneaza sa intre pe piata bucuresteana dupa ce va termina de mansardat blocurile din Sibiu, crede ca ordonanta va deschide ochii asociatiilor, care vor sti sa incheie un contract in care sa ceara cat mai multe avantaje de la firma care primeste acceptul sa construiasca o mansarda pe bloc.
Asociatia trebuie sa-si dea acceptul
Pentru construirea unei mansarde, firma trebuie sa aiba acceptul tuturor locatarilor din bloc. Deoarece totalitatea e greu de obtinut, ordonanta prevede ca acceptul sa fie dat doar de majoritatea locatarilor. Se face un tabel cu extras din cartea funciara, iar daca in bloc exista si apartamente cu chirie la primarie se obtine acceptul primariei. Tot firma trebuie sa faca studii de fezabilitate, expertizele tehnice, ca sa vada rezistenta blocului, si sa obtina toate avizele de constructie de la primarie.
Dollores Benezic
Autoritatile romane reglementeaza abia acum constructia de acoperisuri locuibile.