În luna august, guvernul a modificat Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Emiterea autorizaţiilor de construire se va face direct în baza prevederilor Planului Urbanistic General, pentru zonele în care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor.
Guvernul României a aprobat, în şedinţa din 27 august 2008, modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu scopul corectării deficienţelor existente în legislaţia actuală. „Este vorba despre modificarea unei legi importante, care ţine de urbanism, de viaţa noastră de zi cu zi. Chiar dacă aveam o legislaţie pusă la punct, este loc şi de mai bine“, a declarat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Laszlo Borbely.
Pentru a înţelege mai bine aceste modificări, vom aborda punctual principalele reglementări aprobate de guvern, în vederea corectării deficienţelor existente în domeniul urbanismului.
1. Limitarea urbanismului derogatoriu prin consolidarea Planului Urbanistic General (PUG) şi încadrarea strictă a documentaţiilor de ordin inferior (PUZ, PUD).
Prin această modificare, emiterea autorizaţiilor de construire se va face direct, în baza prevederilor Planului Urbanistic General pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor. Planul Urbanistic General va identifica în mod obligatoriu zonele cu reglementări ce nu pot fi modificate prin Planuri Urbanistice Zonale sau de detaliu, va conţine lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare, va stabili şi delimita zonele cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, va prevedea zonele în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană. De asemenea, Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) mai mare de patru se va stabili numai prin Planul Urbanistic General şi regulamentul local de urbanism.
2. Limitarea modificărilor nejustificate a indicatorilor urbanistici prin sporirea autorităţii administraţiei publice locale şi a interesului public în raport cu interesul privat.
PUZ se va elabora numai după emiterea unui aviz de oportunitate eliberat de administraţia publică locală, care va prevedea teritoriul ce urmează să fie reglementat, funcţiunile admise, reglementări obligatorii şi dotări de interes public necesare. Acesta va putea modifica reglementări din Planul Urbanistic General cu privire la regimul de construire, înălţimea maximă admisă, Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) şi retragerea clădirilor faţă de aliniament.
3. Limitarea urbanismului
derogatoriu.
PUZ va putea modifica părţi ale Unităţii teritoriale de referinţă în limita unui Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de maximum 20% faţă de cel aprobat iniţial. Vor putea fi realizate modificări ale Coeficientului de Utilizare a Terenului (CUT) de peste 20% faţă de cel aprobat numai prin refacerea PUZ la nivelul întregii unităţi teritoriale de referinţă, şi numai la iniţiativa autorităţii administraţiei publice locale competente.
4. Consolidarea planificării
urbane integrate.
Planul Urbanistic General se va elabora în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se va corela cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
Guvernul a mai decis ca autorităţile să asigure implicarea publicului în toate etapele procesului decizional referitor la activităţile de amenajare a teritoriului şi la urbanism, prin informare, consultare şi alte forme de participare, în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiilor. Modalităţile concrete de realizare a procedurii de consultare vor fi prevăzute în metodologia „Procedura de informare şi consultare a populaţiei pentru planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului“, care va fi elaborată şi aprobată până la sfârşitul anului 2008.
„Noi, ca minister, dorim ca aceste măsuri punctuale, de urgenţă, să fie întărite în viitorul apropiat printr-o reformă a cadrului legislativ şi instituţional din domeniul urbanismului. Pe de altă parte, eficienţa acestor măsuri legislative este condiţionată de aplicarea lor de autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile cu atribuţii de control“, a mai precizat Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor.
„Se impune o reformă a legislaţiei urbanistice“
Populaţia urbană reprezintă aproximativ 55% din populaţia României, iar Capitala însumează peste 16% din această cifră. În prezent, 181 de oraşe şi municipii din România (circa 80%) au Planul Urbanistic General realizat înainte de 2004, aceasta nemaifiind eficient la momentul actual.
„Reforma în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriale trebuie făcută în respectul descentralizării şi subsidiarităţii pentru că autorităţile centrale trebuie să ofere autorităţilor locale numai instrumentele eficiente pentru o dezvoltare urbană. Această reformă pe care o propunem nu trebuie să lezeze principiile descentralizării, dar este nevoie ca şi autorităţile locale să înţeleagă că nu sunt jucători secundari şi că trebuie să participe la acest proiect“, a afirmat Gheorghe Pătraşcu, arhitect-şef al municipiului Bucureşti.
„Legislaţia în domeniul urbanismului a fost rescrisă după 1990, obţinându-se renunţarea la centralizarea excesivă, stoparea activităţii de sistematizare şi corelare la principiile europene. După 17 ani, se impune o reformă a legislaţiei urbanistice“, a declarat Mihaela Vrabete, directoare generală strategii şi politici de coeziune teritorială, din cadrul MDLPL.
Costel POPA
