Cu sau fara interventia bancii centrale pe piata imobiliara, specialistii estimeaza ca preturile la imobile vor cunoaste, o data cu aderarea, corectii importante in jos.

Preturile de pe piata imobiliara ar putea suferi o corectie in pragul aderarii României la UE, cresterea inregistrata in România in ultimii ani fiind in principal speculativa si data de jocul convergentei cu Uniunea Europeana, declara vineri economistul-sef al Bancii Nationale a României, Valentin Lazea. Respectiva corectie, a aratat oficialul BNR, va fi data de faptul ca, la un nivel de pret pe piata imobiliara autohtona similar celor din tarile care deja au aderat, activele românesti vor deveni neatractive.

Declaratia vine ca urmare a precizarilor facute de guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, joi, in cadrul unui seminar privind inflatia, in care atragea atentia asupra faptului ca valoarea terenurilor si caselor, in special in zona de nord a Bucurestiului, este deja exagerata, ceea ce va determina o monitorizare mai atenta la evolutia preturilor activelor din partea bancii centrale. Interventia lui Isarescu a survenit prezentarii directorului Diviziei de Strategii de Politica Monetara a Bancii Centrale Europene, Klaus Masuch, care a sugerat ca bancile centrale din toate tarile membre sau viitoare ale UE trebuie sa urmareasca evolutia preturilor activelor si chiar sa aiba in vedere masuri pentru evitarea unor crize pe aceste piete.

Imobile cu 10% mai ieftine

Preturile la imobilele din anumite zone sunt, intr-adevar, supraevaluate in acest moment, considera si brokerul companiei imobiliare Eurisko, Ciprian Hrisca. Cu toate acestea, o reglare a pietei este asteptata cât de curând, intrucât deja au inceput sa fie date in folosinta imobilele nou construite. „Putem lua ca exemplu pietele imobiliare din Ungaria sau Polonia, acolo unde, imediat dupa aderare, preturile la active au cunoscut o cadere destul de puternica. Pentru România, ma astept la o reducere a preturilor de 5-10%, in principal in cazul imobilelor mai vechi“, a adaugat Hrisca.

Majorarea preturilor pâna la nivele similare cu statele aflate in primul val de aderare, tari cu venituri medii cel putin duble fata de România, poate fi explicata printr-o serie de disfunctionalitati in piata imobiliara. Desi constructiile au inregistrat, in ultimii ani, cresteri superioare celorlalte domenii ale economiei, exista inca bariere de acces pe piata. In plus, zonele de constructie sunt limitate de infrastructura deficitara si de situatia inca neclara din punct de vedere juridic a proprietatii, in principal pentru ca procesul de retrocedare este mult intârziat.

O piata atipica

Pe de alta parte, presedintele companiei imobliare Regatta, Mircea Uzunov, considera ca nu se poate vorbi inca de o reducere a acestor preturi. „Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, piata imobiliara din România este atipica, in sensul ca infrastructura este slab dezvoltata, iar numarul dezvoltatorilor care investesc in tara noastra este destul de redus“, a precizat Uzunov. Presedintele Regatta mai precizeaza ca un minus important pentru România, in comparatie cu celelalte state central europene, este dat de lipsa subventiilor de la stat, care ar putea sa creeze facilitati pentru cumparatori. Prin urmare, cererea este foarte mare si nu poate fi acoperita inca de proiectele nou iesite pe piata.

BNR nu va ridica dobânzile

Economistul-sef al BNR a mai aratat ca banca centrala este limitata in eventualele masuri pentru a preveni o criza pe piata imobiliara, având in vedere ca politica monetara este destul de „incarcata“. In acest moment, agenda este incarcata cu procesul de continuare a dezinflatiei, cât si de evitarea unor fluxuri masive de capital. Cu toate acestea, daca si-ar propune sa intervina pe piata de real estate, banca centrala ar putea sa o faca, e adevarat, indirect, marind dobânzile pentru creditele imobiliare.

Lazea a mai amintit ca discutia privind rolul bancilor centrale in evolutia preturilor activelor a inceput recent la nivel international, dupa criticile aduse fostului sef al Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan.

„Ideea ar fi ca banca centrala sa tina dobânzile usor mai ridicate pentru a descuraja investitiile in imobiliare, de exemplu. O astfel de masura in România ar fi conflictuala cu obiectivele BNR“, a aratat Lazea.

Adelina Vlad