„Efecte modeste“, spune un bancher. „Nu ne ajută deloc“, spun constructorii despre program. Programul „Prima casă“, pentru care Guvernul a alocat un miliard de euro în acest an şi care ar putea continua şi anul viitor, este învăluit de mistere şi paradoxuri. În timp ce constructorii spun că nu simt nimic din beneficiile acestui program, lansat cu surle şi trâmbiţe în vară, bancherii declară că profiturile lor sunt atât de mici încât nu se pune problema să fie cu adevărat încurajaţi de program. Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată, crede chiar că acesta „seamănă foarte mult cu creditele substandard din SUA“. „Are aceeaşi finalitate, şi anume le permite unor oameni să îşi cumpere casa la care altfel nu ar avea acces şi ale cărei rate s-ar putea să nu le poată plăti pe termen lung. Chiar dacă ne-ar ajuta să ieşim din criza curentă, «Prima casă» ne-ar băga peste nişte ani într-o altă criză“, spune acesta. Deoarece s-au vândut aproximativ 100 de unităţi locative noi prin program din totalul de 2.000 de dosare aprobate de Fondul de Garantare a Creditelor, nici constructorii nu cred în el. „Impactul acestui program este nesemnificativ din punct de vedere valoric asupra pieţei construcţiilor atât timp cât prin el se tranzacţionează cu predilecţie locuinţe deja construite“, ne-a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Programul ar fi fost un succes dacă prin aplicarea lui se stimula construcţia de locuinţe noi, spune Adriana Iftimie, de la Patronatul Societăţilor de Construcţii. „Programul «Prima casă» are o influenţă nulă asupra pieţei construcţiilor atât timp cât este stimulată cumpărarea caselor vechi. (...) În plină criză, Guvernul nu a luat nici o măsură de revenire a pieţei construcţiilor“, spune aceasta. Căderea sectorului construcţiilor, care anul trecut a fost motorul creşterii PIB, va fi cea mai semnificativă prăbuşire a unui sector economic în acest an, estimându-se că de la ponderea de 11% din PIB de anul trecut va ajunge la 8% în acest an. Dar există şi oameni care salută programul, desigur cu excepţia beneficiarilor finali. „Dobânda în acest program e de maximum 4,8-4,9%, respectiv marja maximă admisă prin lege de 4%, plus dobânda EURIBOR care e acum 0,8-0,9%. La aceste dobânzi, credite ipotecare sunt doar în Germania“, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank. Cât priveşte marja de 4%, trei sferturi merg către plata riscului de ţară la liniile de creditare luate de bănci de la companiile-mamă. Restul îl reprezintă cheltuielile operaţionale, iar profitul nu se ştie pe unde mai este. Programul nu face rău, face bine, chiar dacă are un efect modest, spune acesta. Dumitru adaugă că programul nu are cum să ducă la o criză sub-prime în România, căci, în afara dobânzii mai mici, prezintă similitudinile creditului ipotecar curent acordat de bănci, cum ar fi condiţiile de bonitate similară.
Nicu Stan, Doru Cireasa
|