Cele mai indicate sunt plantele care suportă bine soarele, ca petunia sau gălbeneaua.

Vara se apropie cu paşi repezi, iar pentru o grădină de vis este indicat să începi să te gândeşti la alegerea plantelor. Sunt recomandate cele numite anuale, care trăiesc până la primul ger, suportă bine soarele şi sunt pretenţioase doar la apă, în zilele caniculare.

Portulaca. În momentul în care o vezi, ai impresia că un copil şi-a scăpat punguţa cu bombonele viu colorate. Nu creşte foarte înaltă (10-15 cm), dar este plină de flori. Rezistă foarte bine în plin soare. Apa este foarte importantă pentru ea, mai ales în perioada de după semănat. Portulaca se încadrează în categoria plantelor rezistente la secetă. Se poate înmulţi şi singură prin autoînsămânţare sau o poţi semăna chiar tu. Există şi soiuri cu florile bătute, dar în timp se pierde această caracteristică.

Gălbeneaua. Parcă a împrăştiat cineva bucăţi de coji de portocală în locul unde sunt plantate. Florile ei portocalii durează mult. Frigul toamnei sau al primăverii timpurii o ajută să înflorească. Îşi scutură singură seminţele, aşa că nu este nevoie decât să le plantezi prima dată. Trebuie doar să-i pui apă când soarele arde tare.

Salvia. Creşte foarte bine în locurile unde soarele bate doar până la amiază. Sunt multe specii şi soiuri cu florile de diferite culori, care te pot ajuta să-ţi decorezi doar cu ele grădina. Se poate autoînsămânţa (apare în anul următor din seminţele care au căzut pe pământ). Dacă ai uitat să o uzi, te atenţionează, lăsând frunzele în jos.

Petunia. Este o adevărată simfonie de culori, are un parfum delicat, care se simte cel mai bine seara sau dimineaţa devreme şi are pretenţii la lumină. Solicită un sol mai nisipos. Nu suportă vremea rece şi umedă. Se înmulţeşte prin seminţe, dar există şi specii care se pot înmulţi prin butaşi. Poate fi plantată direct în grădină sau în jardinieră, dar există şi varietăţi care fac deliciul coşurilor suspendate. Trebuie să ai grijă, pentru că de obicei poate fi atacată de afide sau puricei.

Gazania. Este ca o minimargaretă căreia cineva i-a colorat florile cu generozitate. Florile, pline de culori solare, tronează în mijlocul unei rozete de frunze. Cel mai bine este să o laşi la soare, dar trebuie să ai grijă să-i asiguri apă din belşug. Se înmulţeşte uşor prin seminţe (când acestea sunt coapte, seamă nă cu o păpădie plină de puf) care trebuie semănate în casă (în februarie) sau direct afară (pe la jumătatea lunii aprilie). Florile ei se deschid doar la soare.

Eugenia Niţă