Dezvoltatorii israelieni care au intrat în România în perioada boomului imobiliar au început să îşi facă griji cu privire la propriile investiţii.
Diminuarea profiturilor şi dificultatea cu care se obţin credite de la bănci îi fac pe mulţi investitori să fie reticenţi când vine vorba despre viitoare investiţii în România. Pe de altă parte, analiştii spun că mulţi investitori se pregătesc să-şi lichideze afacerile din ţara noastră. „Acum patru ani, în zonă se puteau face mulţi bani, deoarece piaţa era un fel de Vest Sălbatic“, afirmă, în ediţia online a cotidianului israelian „Haaretz“, David Flusberg, investitor israelian, cofondator al companiei imobiliare Adama Holding, care activează atât pe piaţa din România, cât şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est.
La noi, compania derulează în prezent aproximativ 30 de proiecte imobiliare, în valoare totală de 1,5 miliarde de euro şi care vizează segmentele rezidenţial, office şi retail.
Nu se ştie cu exactitate numărul afaceriştilor israelieni care au investit în sectorul imobiliar cu mare potenţial din Europa de Est, dar sunt surse în industrie care afirmă că ar reprezenta câteva mii.
Aceştia operează mai ales în România, magnet pentru investitorii din toată lumea, dar sunt prezenţi şi foarte activi şi în Rusia. Mulţi dintre ei au cumpărat terenuri la preţuri foarte mici şi au reuşit să facă profit câştigând bani frumoşi, mai ales în perioada boomului imobiliar de la noi, când contractarea unui împrumut bancar era mai facilă.
Din 2008, perspectiva s-a schimbat, în contextul în care băncile nu s-au mai înghesuit să acorde credite ipotecare pe fondul crizei subprime din SUA, care a influenţat politica de credite la nivel mondial. „Climatul de la noi e prost, se ştie. Pierderile în valoare de 400-600 de miliarde de dolari ale băncilor din întreaga lume care au investit în SUA au făcut ca acestea să fie mai prudente, în condiţiile în care s-au trezit cu incapacitatea de plată a investitorilor sau cu întârzieri de rambursare“, susţine expertul imobiliar Ion Radu Zilişteanu.
„Băncile şi-au întărit poziţia“, spune şi avocatul Ephraim Shpitalni, preşedinte al Gamla Millennium Investments, companie imobiliară din Israel care investeşte pe pieţele din Europa de Est. Potrivit acestuia, băncile acordă cu greu finanţare pentru proiectele din Bucureşti, una dintre condiţii fiind ca dezvoltatorul să rămână implicat în proiect pe termen lung, până la punerea pe piaţă a apartamentelor. „Barierele de intrare pe piaţă vor fi mai dure. Băncile vor cere un istoric pe partea de dezvoltare imobiliară. Deci cine nu are portofoliu nu va accesa credite“, mai spune Zilişteanu.
În contextul înăspririi condiţiilor bancare, mulţi investitori israelieni nu stau tocmai bine. „În baza multor propuneri de parteneriat pe care le primesc, consider că mulţi sunt în pericol. Sunt companii mici cu acţiuni la bursa din Tel Aviv, care, în loc să ridice bani de la bancă, se sperie că nu îşi pot achita datoriile şi vânează potenţiali cumpărători pentru proiectele lor“, mai spune preşedintele Gamla Millennium Investments.
Totuşi, cei care au început să construiască deja nu pot să plece de pe piaţă, din cauza potenţialelor pierderi. „Se pot retrage cei care deţin clădiri gata făcute. De pildă, sunt fonduri listate pe bursa de la Londra care şi-au exprimat disponibilitatea să plece din România pe fondul crizei financiare internaţionale“, mai spune Zilişteanu, adăugând că, anul acesta, în România vor veni mai puţin de jumătate din investitorii care urmau să vină.
Pe de altă parte, Oscar Katzenelson, preşedinte al Nanette Real Estate, care are în derulare proiecte de circa 2.000 de apartamente în România, nu se declară îngrijorat, conform „Haaretz“. „Aceasta este în principal o criză în America, Europa de Vest şi Europa Centrală. Nu ajunge în Europa de Est, dat fiind că procentajul ipotecilor de aici nu atinge nici măcar 10% din PIB.
Spre comparaţie, în Marea Britanie, proporţia ipotecilor este echivalentă cu 72%“, spune el. Katzenelson mai spune că această criză va avea efect doar asupra vânzării apartamentelor. „Ritmul se va domoli, din cauza crizei de pe pieţele europeană şi poloneză, dar consider că e tranzitorie şi nu va afecta pe termen lung activitatea economică din Europa de Est“, conchide el.
Lidia Ionita |