Împrumuturile în această monedă contractate în urmă cu câţiva ani s-au dovedit „ieftine“ datorită aprecierii leului.

Creditele ipotecare contractate în trecut în dolari SUA s-au dovedit a fi o afacere veritabilă pentru români. Principalul motiv: aprecierea leului în raport cu moneda americană care a acoperit şi creşterile ulterioare ale dobânzilor percepute de bănci.

De exemplu, la un credit ipotecar de 12.000 de dolari luat în 2004, pe 15 ani, iniţial, dobânda a fost de 10,20%. Rata lunară, de 130 de dolari, echivala cu 442 de lei. După un an, dobânda a crescut cu circa un punct procentual, ajungând la 11%.

În consecinţă, rata lunară a sărit la aproape 136,5 dolari. În moneda naţională, această sumă reprezenta însă numai 382 de lei. În decembrie 2007, rata lunară a scăzut la 340 de lei. Câştigul celui îndatorat a venit din aprecierea leului cu aproape 27% faţă de dolar în perioada aprilie 2004-ianuarie a.c.

Căzute în dizgraţie

În prezent, creditele în dolari nu le mai fac cu ochiul românilor. Dobânzile practicate la moneda americană au scăzut semnificativ în ultimii ani, ultima dobândă de politică monetară stabilită de banca centrală americană Fed fiind de 3%. Este aceasta o motivaţie suficientă pentru ca românii să se reorienteze către împrumuturile în această valută? „Aparent nu există un apetit foarte mare pentru monedele neeuropene, ca urmare nici dolarul nu cred că va face volume semnifcative“, afirmă preşedintele Bancpost, Mihai Bogza.

În acelaşi timp, directorul executiv al direcţiei credite de retail a BCR, Dorin Cojocaru, reaminteşte că împrumuturile pentru case au început să fie contractate în euro după anul 2004, în urma trecerii la preţuri în moneda europeană pe piaţa imobiliară.

„Dacă diferenţele între dobânzi (cea percepută la dolari şi cele pentru alte monede - n.r.) nu vor fi majore, impactul reducerii dobânzii de către Fed la nivelul clientului va fi redus“, afirmă Cojocaru, amintind şi de discuţiile existente pe piaţa europeană referitoare la o potenţială reducere a dobânzii de politică monetară şi de către Banca Centrală Europeană.

Consuela Stegărescu